Dincolo de cuvinte, Cuvântul
Se stinge încet, nerostit,
I-au săpat în inimi mormântul
Şi-L vor pune sub plăci de granit.
"-Ce folos să mai tragem dintr-Însul?
..căci oamenii vor ceva nou,
Pe când El ne stârneşte doar plânsul,
N-are râset, n-are ecou..
În schimb, sunt atâtea cuvinte
Ce te fac să zâmbeşti, împlinit,
Glume ,teorii, jurăminte,
Toate au un scop definit..
Să se schimbe de vrea să trăiască!
Să fie asemenea lor,
Despre treburi lumeşti să vorbească
Nu de post, de iubire sau dor.. "
............................................
Departe, în străfundul de suflet,
Vieţuieşte, smerit, Un Cuvânt.
De-L aflăm, vom vedea Adevărul,
Făr' de El, suntem vorbe în vânt...
"Ortodoxia copilariei mele"
-
Se împlinesc astăzi 16 ani de când Părintele Teofil Părăian (3 martie 1929
– 29 octombrie 2009) a trecut la cele veșnice. Timp de 56 de ani, a fost
vie...
Acum o săptămână